Cuvântul „stalk” provine din limba engleză, unde inițial are sensul de „a urmări în tăcere sau a hărțui”. În mediul online, acest termen a căpătat un sens mai general, referindu-se la comportamentul de a urmări cu atenție profilul cuiva, deseori fără ca acea persoană să știe. Pe Instagram, „stalk” este folosit pentru a descrie acțiunea de a naviga pe un cont al unei persoane, verificând fotografii vechi, clipuri video, stories sau orice alt conținut pe care persoana respectivă l-a publicat.
Este important de subliniat faptul că „stalking-ul” pe Instagram nu se referă întotdeauna la o activitate neapărat periculoasă sau dăunătoare, deși există cazuri în care comportamentul poate deveni problematic. Multe persoane folosesc acest termen într-un context relaxat, pentru a descrie o simplă curiozitate de a explora mai mult din viața unei persoane prin intermediul profilului său de Instagram.
Cum se manifestă „stalking-ul” pe Instagram?
„Stalking-ul” pe Instagram poate lua mai multe forme, în funcție de intențiile și metodele utilizatorului. Iată câteva dintre cele mai comune acțiuni care sunt asociate cu acest comportament:
- Explorarea întregului profil: Aceasta implică vizitarea profilului unei persoane și verificarea postărilor sale anterioare, chiar și a celor mai vechi fotografii sau videoclipuri. De exemplu, un utilizator poate derula până la primele postări din 2015 ale unei persoane, doar pentru a afla mai multe despre trecutul ei.
- Verificarea „stories”-urilor: Stories-urile de pe Instagram sunt conținuturi care dispar după 24 de ore, dar acestea oferă o fereastră în timp real către viața utilizatorului. Un „stalker” pe Instagram poate verifica aceste stories pentru a rămâne la curent cu activitatea recentă a cuiva.
- Analiza interacțiunilor: Un alt mod în care „stalking-ul” se manifestă este prin observarea interacțiunilor unei persoane, precum cine a dat like sau a comentat la postările acesteia, cine i-a vizitat profilul sau cu cine interacționează în general. Această practică poate crea o impresie detaliată despre rețelele sociale și relațiile unei persoane.
- Salvarea postărilor: Instagram oferă opțiunea de a salva postările altor utilizatori într-o colecție privată. Unii utilizatori folosesc această funcție pentru a păstra conținutul altor persoane pentru a-l revizita mai târziu.
- Căutări constante: Un alt comportament asociat cu „stalking-ul” este căutarea frecventă a unui anumit profil, chiar dacă nu există o activitate nouă pe acel cont. Această acțiune reflectă dorința de a urmări schimbările sau actualizările unei persoane în timp real.
Motivațiile din spatele „stalking-ului” pe Instagram
De ce ar simți cineva nevoia să „stalk” pe Instagram? Motivele sunt variate și pot depinde de mai mulți factori, cum ar fi:
- Curiozitate: Acesta este, probabil, cel mai comun motiv. Oamenii sunt adesea curioși despre viața altora, în special când vine vorba de prieteni, colegi sau persoane publice. Instagram oferă un mod accesibil și ușor de a explora aspecte personale din viața cuiva.
- Insecuritate sau gelozie: În relațiile personale, utilizatorii pot simți nesiguranță sau gelozie și, prin urmare, să înceapă să urmărească conturile altor persoane, pentru a observa cu cine interacționează sau ce fac în afara relației.
- Admirare: Uneori, „stalking-ul” poate proveni dintr-o admirație sinceră pentru cineva, fie că este vorba despre o celebritate, un influențator sau un prieten. Această admirație îi determină pe utilizatori să viziteze frecvent profilul pentru a vedea ce postează și cum evoluează.
- Rețele sociale profesionale: În alte cazuri, „stalking-ul” poate fi un comportament comun atunci când cineva dorește să afle mai multe despre un potențial angajator, colaborator sau coleg.
Consecințele „stalking-ului” pe Instagram
Deși, în mod obișnuit, „stalking-ul” pe Instagram este văzut ca un comportament inofensiv, acesta poate avea uneori efecte negative asupra ambelor părți implicate. Persoana care este „stalked” poate simți că intimitatea sa este încălcată, mai ales dacă realizarea acestui fapt devine evidentă prin like-uri accidentale la fotografii vechi sau vizionarea repetată a stories-urilor. În plus, persoana care face „stalking” poate dezvolta o obsesie nesănătoasă față de activitatea altcuiva, care să ducă la probleme emoționale sau sociale.
Pe termen lung, acest comportament poate genera sentimente de anxietate, insecuritate și comparație constantă, ceea ce poate afecta starea mentală a utilizatorului. Platformele de social media, inclusiv Instagram, încurajează conectarea, dar folosirea excesivă a acestor rețele pentru a urmări sau a monitoriza pe cineva poate avea consecințe negative.
